“Singura tacere pe care utopia comunicarii o cunoaste este pana, defectiunea masinii, oprirea transmisiunii. E mai curand o incetare a tehnicitatii decat emergenta unei interioritati” (Le Breton)
“A spune nu este de ajuns, nu este niciodata de ajuns daca celalalt nu are timp sa auda, sa asimileze si sa raspunda”(Le Breton)
“Fiecare cuvant enuntat are partea lui de zgomot si partea lui de tacere si, in functie de circumstante, razbate cu mai multa sau mai putina forta, in functie de felul in care unul sau alta sunt dozate”(Le Breton)
“Vorba e un fir subtire care vibreaza pe imensitatea tacerii” (Le Breton)
“Nu e esential ca un om sa se exprime iar altul sa auda; ci, nimeni nemaivorbind in mod special si nimeni ne-ascultand in mod special, sa existe totusi cuvantul si ceva ce-ar aduce cu promisiunea vaga de a comunica, garantata de du-te-vino-ul neincetat al cuvintelor solitare.” (M.Blanchot)
“Sa vorbim repede, sa spunem cuvinte, precum copilul singur care se transforma in mai multi, in doi, in trei, pentru a fi impreuna si a vorbi impreuna in noapte.” (S.Beckett)
“…ca si cum ar vrea sa desfiinteze relatia cu celalalt in clipa cand aceasta incepe sa existe, amintind (in mod implicit) ca se destainuie, dar numai printr-o marturisire inesentiala, facuta unui om neesential, prin mijlocirea unui limbaj neresponsabil care respinge orice raspuns.” (M.Blanchot)
Nu deschide gura decat daca esti sigur ca ceea ce spui e mai frumos decat tacerea – proverb arab.
“Tacerea spune ceea ce probabil cuvintele ar fi probabil incapabile sa traduca, ea inscrie emotia in durata in situatia in care cuvintele nu pot reda importanta trairilor.” (LeBreton)
“Mutismul ca raspuns la o intrebare este ca miscarea de respingere a unei arme care s-a izbit de un scut ori de o armura. A tacea e o forma de aparare extrema, in care avantajele si neajunsurile se cumpanesc. Cel care tace nu se ofera desigur ca prada, insa da impresia ca este mai periculos decat in realitate… O tacere obstinate duce la problema criminala, la tortura.” (E.Canetti)
“…negenerand nici un raspuns, el devine nesemnificativ.” (Le Breton)