[blockquote align=”none” author=”Alexandru Paleologu”]„…intalnirea cu superiorul bun-simt, care iti deschide ochii in fata vastelor si profundelor evidente, ma zguduie ca prezenta geniului.”[/blockquote]
Am inceput sa ma gandesc la cuvintele din jurul simtului in momentul in care am tradus un text, relativ dificil – o nota asupra gandirii stiintifice pusa pe hartie de W.Bion – in care exista mai multe referinte la simtul comun sau la bunul-simt, depinde cum ai alege sa traduci. In orice caz, in momentul in care am avut in fata ochilor cele doua expresii, am realizat ca poate englezescul „common sense” nu le cuprinde pe amandoua si, daca totusi le cuprinde, cum am putea face diferenta in romana, a unui sens sau a celuilalt? In mod evident in romana, simtul comun nu e tot una cu bunul-simt.
Primul lucru pe care l-am facut in incercarea mea de intelegere a fost sa caut in dictionar sensul acestor cuvinte. Si am gasit ca bunul-simt este uneori echivalat cu simtirea, alteori denota o „normă logică de apreciere, comună marii majorități a oamenilor”. Un alt sens atribuit bunului-simt e cel de decenta.
Continuarea aici:
https://blog.iarpp.ro/bunul-simt-si-simtul-comun/